Dacă cineva mi-ar fi povestit despre Peter Freuchen, fără să fi citit cartea, aș fi crezut că e  doar o legendă sau că cineva l-a inventat. Dar cine poate născoci atât de multe lucruri extraordinare fără să fi pus piciorul măcar o dată în ținuturile arctice?

Peter Freuchen s-a născut pe 2 februarie 1886, în Nykøbing Falster, Danemarca. Povestea lui începe cu faptul că, studiind medicina, și-a văzut un pacient proaspăt ieșit din spital trecând strada și fiind lovit de una dintre primele mașini care circulau în Copenhaga la acea vreme. Pacientul a murit pe loc, iar Freuchen a fost șocat. El avusese grijă de acel pacient timp de șase luni și îi pusese oasele la loc în urma unui accident grav, iar acum acel om nu mai exista. Iminența morții l-a determinat astfel pe tânărul de nici 20 de ani să plece departe, la capătul în lumii: în Groenlanda.

Viața în civilizație, oamenii, tumultul Copenhagăi nu-l mai animau de multă vreme, așa că Groenlanda l-a primit în brațele ei la 20 de ani, obținând un post pe nava Mylius-Erichsen. Pe 24 iunie 1906, Freuchen și echipajul navei a ajuns în Groenlanda. Au rămas acolo timp de trei ani, cartografiind zona și notând observațiile meteorologice. A trăit singur într-o colibă, a venit întunericul, au început ninsorile, a înghețat de frig și a făcut foamea, îngrozit  fiind de urletele lupilor și de faptul că aceștia i-au mâncat câinii. ”Cine n-a trăit multă vreme departe de oameni nu știe ce spune când se plânge că nu poate să plece să fie singur cu gândurile lui. Acele gânduri pot fi extrem de sterile și de neatrăgătoare”, nota el în jurnalul aventurilor sale.

Citește continuarea recenziei pe Semne Bune.