AVENTURI CU ZEI ȘI NU NUMAI – recenzie TRONUL DE FOC, de Rick Riordan
Mitologia egipteană e fascinantă, însă mi se pare că e pusă cumva în umbră de cea greacă, orientală și, într-o mai mică măsură, de cea nordică atunci când vine vorba de recunoașterea în cultura pop. Am citit primul volum din Cronicile familiei Kane acum mai bine de un an (să fi fost oare doi?) și am fost impresionat de ingeniozitatea cu care autorul, Rick Riordan (cunoscut pentru îndrăgita serie Percy Jackson și Olimpienii, apărută în întregime și la noi la editura Arthur) a amestecat toate legendele și credințele Egiptului antic într-un cardu modern și le-a revitalizat astfel încât să nu pară plictisitoare pentru publicul de azi, dar în același timp le-a și păstrat sufletul. Al doilea volum din trilogia ai cărei eroi sunt frații Kane, Sadie și Carter, mi s-a părut și mai antrenant, mai plin de pericole și glume, cu noi mize uriașe și alegeri imposibil de luat.
În Tronul de foc, Sadie și Carter pornesc într-o misiune fără nicio șansă de izbândă – după ce descoperă o profeție care prevestește inevitabila întoarcere a Stăpânului Haosului, înfiorătorul șarpe Apophis, care va aduce cu el Apocalipsa, cei doi se văd nevoiți să încerce să-l readucă la viață pe singurul zeu de care s-a temut vreodată șarpele: Ra, zeul soarelui și primul faraon al Egiptului. Călătoria celor doi adolescenți se va dovedi plină de surprize, de la petreceri distruse de apariția neașteptată a unor zei puși pe rele și până la introducerea unui nou și neașteptat aliat.
