Bun (re)venit în lumea copilăriei

V-a plăcut „Alice în Ţara Minunilor"? Atunci o să fiţi încântaţi cu siguranţă şi de „Alice în Ţara din Oglindă", care este un soi de soră mai puţin celebră a celei dintâi poveşti. Nici nu ştiam de existenţa ei şi am rămas surprinsă că aventurile lui Alice nu s-au oprit la Ţara Minunilor. Deşi, la o privire mai atentă, locul în care ajunge simpatica fetiţă este acelaşi „Wonderland" văzut prin oglindă.

În linii mari, cartea păstrează acelaşi stil inconfundabil al lui Lewis Carroll şi aceleaşi trăsături ale unui univers fermecat, ciudat şi jucăuş, cu personaje caraghioase, hibride, care se comportă neobişnuit şi care vorbesc criptat, făcând-o pe Alice să reflecteze în mintea ei de copil la diverse aspecte ale vieţii şi ale logicii existenţiale.

Din momentul în care deschizi cartea, trebuie să intri în jocul celui care a scris-o şi să te aştepţi la treceri bruşte de la un plan temporal la altul sau la schimbări neanunţate de sectoare spaţiale. Astfel, călătoria haotică a lui Alice prin Ţara din Oglindă este completată şi de personajele bizare, de cele mai multe ori răutăcioase şi imprevizibile, dar care nu reuşesc să o sperie niciodată pe curajoasa noastră eroină.

Creaturile pe care Alice le întâlneşte pe parcursul călătoriei îi vorbesc despre relativitatea diverselor elemente şi aspecte ale universului, dând de multe ori peste cap încercările fetiţei de a contracara cu argumente raţionale, pe care orice copil le asimilează treptat prin intrarea în lumea adulţilor. Ţara din Oglindă / Ţara Minunilor reprezintă locul în care copilăria, visele şi inocenţa rămân conservate şi protejate de orice încercare de a impune reguli şi o logică a lucrurilor.

Citeşte restul articolului aici.