Cronică: „Vegetariana”, de Han Kang

Dacă-i răpeşti unui om obişnuit minciuna vieţii, îi răpeşti totodată fericirea. Aceasta este una dintre replicile doctorului Relling în piesa de teatru „Raţa sălbatică”, semnată de Henrik Ibsen. Sigur că, abia mai târziu, morala unei vieţi ruinate se dezvăluie printr-o altă replică a aceluiaşi domn Relling. Viaţa merită şi poate fi trăită atâta vreme cât nu intervin alţi oameni pentru a-i strica fericirea şi armonia. Pentru a încerca să scoată la iveală, cu alte cuvinte, adevărul cui? Căci în Vegetariana, romanul atât de faimos al lui Han Kang, fiecare încearcă să demonstreze un adevăr care curtează fanatismul.

Minciuna vieţii nu există decât ca formă de adevăr a unuia sau a mai multora. Un adevăr propriu se naşte în mintea lui Kim Yeong-Hye, o armonie care se ţese din straturile multiple ale unei boli psihice. O lume care nu poate fi înţeleasă de ceilalţi, o lume care creşte în interiorul unor ţesuturi din ce în ce mai impermeabile chiar dacă, în aparenţă, devin din ce în ce mai străvezii.

Romanul lui Han Kang este structurat în trei părţi cu voci diferite: în prima parte o vedem pe Yeong-Hye prin ochii soţului, în a doua parte prin ochii cumnatului lui Yeong şi, în cea de-a treia, sora lui Yeong-Hye este cea care va continua să dezvăluie ce a adus trecerea timpului.

În Vegetariana, tânăra Yeong-Ho decide într-o noapte că va înceta să mai mănânce carne şi orice alt produs de origine animală. Decizia sa nu e justificată faţă de soţul ei, domnul Cheong, decât prin mărturisirea de a fi avut un vis. Reacţiile celor din jur construiesc şirul de întâmplări prin care Yeong-Hye se vede nevoită să treacă. Violenţa celorlalţi şi reacţiile de revoltă şi de repulsie totodată o fac pe aceasta din urmă să se retragă şi mai mult în lumea interioară care se născuse printr-un şi dintr-un vis.

Cheong, la rândul său, e un reprezentant ideal al mediocrităţii. Aspiraţiile sale limitate sunt dezvăluite chiar de el însuşi. Până şi soţia şi-a ales-o după aceleaşi standarde care acum îl uimesc peste măsură, aşa cum o demonstrează felul în care prin decizia soţiei sale de a deveni vegetariană descoperă o altă persoană:

„- Nu puteam să las lucrurile alea să stea în frigider. N-ar fi corect.

Cum e posibil să fie atât de egoistă? M-am uitat la privirea ei plecată, la înfăţişarea ei de autocontrol. Însăşi ideea că ar mai exista şi această altă parte a ei, una prin care făcea în mod egocentric cum voia, era uluitoare. Cine-ar fi crezut că poate fi atât de iraţională?”.

Rutina mult iubită a lui Cheong este întreruptă şi, de fapt, aruncată la coş de transformarea subită a lui Yeong-Hye odată cu decizia pe care aceasta o ia. Visul sângeros a cărui descriere o regăsim este singura explicaţie a acestei hotărâri definitive: „hainele încă ude de sânge”, „mâinile mele însângerate”, „sentimentul acela viu, îngrozitor de straniu”.

Citește în continuare aici.