Dominic. Un câine cu suflet de aur și nervi de oțel de William Steig
Umbla zilele trecute pe internet un fel de leapşă livrescă năstruşnică intitulată De ce citim? Răspunsuri s-au dat de toate felurile, dar mi-am amintit de ele cu drag astăzi când, după ce am devorat precum un puştan mormane de cărţi pentru copii, m-am trezit întrebându-mă: De ce citesc eu, dom’le, cărţi pentru copii, în loc să citesc literatură pentru propria-mi vârstă…ştiu eu…eseuri, istorie, pe existenţialişti, pe ruşi, pe merovingieni, pe habsburgi? Mi-am pus problema cu îndârjită onestitate ca să pot să îmi ofer mie însumi şansa de a primi şi un răspuns convenabil şi am primit vreo trei.
