Jorge Edwards, un postmodern chilian–Casa lui Dostoievski și Originea lumii
Originea lumii, celălalt volum al lui Jorge Edwards apărut în România, este mai interesant din punctul de vedere al strategiilor narative, fiind un exemplu concret despre cum se scrie un roman postmodern. Pornind de la intertextualitate, prin intermediul geloziei, se ajunge la rețeta unei scriituri ironice și savuroase de la prima la ultima frază.
Naratorul, un bărbat în vârstă căsătorit cu o femeie mult mai tânără, este de părere că tabloul care poartă același nume ca romanul o reprezintă pe soția lui. În ciuda faptului că modelul are fața acoperită, pornind de la detaliile corpului și de la prietenia celor doi cu pictorul care făcuse tabloul, naratorul descoperă identitatea modelului și, în acest mod, povestea de dragoste ascunsă a celor doi.
Deși tema nu este deloc impresionantă, intriga fiind una relativ simplă, întreaga structură narativă este fascinantă. De la hohote de râs la plânsul de identificare, cititorul nu se poate plânge nicio clipă că nu trăiește la maximum în sfera narațiunii. De altfel, traducerea Luminiței Marcu pune în evidență tușele postmoderne care dau adevărata valoare a cărții.
