Kurt Vonnegut – „Când muritorii dorm”

Deși am îndrăgit scriitura și stilul lui Kurt Vonnegut de la prima întâlnire, grație romanului „Cutremur de timp”, acesta este abia al doilea volum ce-i poartă semnătura pe care îl citesc. Din fericire, seria de autor pe care Editura Art i-a dedicat-o și din care face parte și volumul „Când muritorii dorm”, este cuprinzătoare, astfel că e doar o chestiune de timp până ce mă voi delecta cu celelalte cărți ale sale. Dar să revin la cea pe care vreau să v-o prezint astăzi – un volum de proze scurte reunite în volum postum, în anul 2011. Am regăsit ironia, cinismul și umorul lui Vonnegut, primele două ceva mai blânde decât în „Cutremur de timp”, însă totuși plăcute.

Vonnegut este renumit pentru abordarea inedită a genului SF. Totuși, povestirile din acest volum sunt uimitor de realiste, chiar dacă subiectele lor sunt, cel mai adesea, bizare. Surprind personaje ciudate în împrejurări neobișnuite, însă nimic nu se desfășoară în afara logicii sau a explicabilului, ba chiar aș putea spune că fundalul este adeseori banal. Într-un fel sau altul, regăsim în aceste povestiri amprenta unor tulburări psihice de natură să nască situații ieșite din comun. De exemplu, un tip a construit un frigider cu chip de femeie pe nume Jenny și colindă cu el toată țara oferind reprezentații publicului amator, însuflețind-o pe Jenny până ce pierde contactul cu realitatea. Un altul e pasionat într-atât de trenulețe în miniatură, încât lumea lor este cea pe care o consideră reală, ignorând aproape complet orice altceva, chiar și pe propria soție.

Citește în continuare pe Bookhub.ro.