Maus. Povestea unui supravietuitor
Când în 1992, Art Spiegelman primea Pulitzerul pentru romanul său grafic, actul în sine era totodată un eveniment măreț pentru întreaga breaslă a autorilor de bandă desenată, dar și pentru canoanele romanești postmoderne de până atunci. Nu-i vorbă, benzi desenate cu subiect serios se mai creaseră, Spiegelman însuși publicând câteva înainte, între care una este retipărită chiar în Maus, cea care „povestește" sinuciderea mamei sale, Anja Spiegelman, iar despre Auschwitz se crease deja o întreagă paradigmă culturală a culpabilizării și autoculpabilizării (în aceeași perioadă Spielberg toarnă Schindler's List). Ceea ce aducea nou era perspectiva din care autorul aborda istoria, trauma și răul radical care a fost nazismul german. Cartea istorisește povestea lui Vladek Spiegelman, tatăl naratorului, începând cu anii '20 în Polonia și sfârșind în contemporaneitatea newyorkeză, adevăratul început al poveștii, de fapt, desfășurată pe mai multe paliere temporale: mărturisirea și autoanaliza tatălui; apoi, experiența lagărelor de concentrare, a buncărelor și, la final, Auschwitzul; în fine, viața cotidiană a autorului, între interacțiunea cu Françoise Mouly, soția lui, și ea o autoare de bandă desenată, și restabilirea relației filiale.