Mauschwitz: Maus, Art Spiegelman
Într-o lume în care granițele dintre literatura mare și cea mică, între cultura pop și artă s-au estompat până la dispariție, un roman grafic nu face decât să demonstreze o dată în plus locul specific pe care acest segment de gen l-a ocupat definitiv în cadrul literaturii consacrate. Se poate desena și scrie despre orice, iar stilul ludic specific minților deschise abordează teme altădată tabu. Maus, romanul grafic al lui Art Spiegelman, scris între 1978-1991 și apărut, în sfârșit, la noi, consfințește un demers incredibil de îndrăzneț: un roman grafic de mare întindere despre o temă foarte delicată, Holocaustul.
Alături de A contract with God a lui Will Eisner, Sabre a lui Paul Gulacy sau The dark knight returns a lui Miller, Maus introduce pe ușa din față a literaturii comic book-ul culturii populare, gen înfloritor în revistele de profil ale vremii. Dacă omul matur continuă să-și păstreze inocența nativă, atunci subiectele cu adevărat importante ale istoriei umanității pot fi spuse și prin intermediul imaginilor și desenelor, ca într-un ritual de reamintire și purificare menit să ne vindece de bestialitate.
Dacă George Orwell realiza prin Ferma animalelor o remarcabilă distopie alegorică a regimului totalitar sovietic, Art Spiegelman înlocuiește personajele umane cu cele animalice nu pentru a atenua mesajul sau a-l transmite doar celor capabili să-l recepteze, ci păstrează toate datele reale, numele localităților și anii atrocităților, folosindu-se de animale doar pentru a ajuta narațiunea. Astfel, evreii sunt șoareci, polonezii porci, germanii pisici, americanii câini, francezii broaște, suedezii cerbi etc.
