„Pânza Charlottei” de E.B. White
Ca în vechile basme, toți cei care au făcut o faptă bună fără a se gândi la o recompensă sunt răsplătiți cu daruri demne de isprăvile săvârșite. Poate că acel lucru va face să îți schimbi viața în bine sau în rău, asta depinde de tine și de isprava săvârșită.
În această carte este vorba despre o prietenie minunată și adevărată. Asta deoarece a fi prieten cu cineva înseamnă să îi accepți și lucrurile bune și cele mai puțin bune.
Wilbur, un porcușor mic, drăguț și foarte încrezător în el, s-a împrietenit cu o păienjeniță curajoasă. După părerea mea, la prima vedere, această prietenie pare imposibilă din diverse motive: pentru că este o poveste fantastică, ori te gândești că nimeni indiferent cât de prietenos ar fi nu poate sta prea mult alături de celălalt amic pentru că își dă seama că nu au prea multe în comun. Totuși, dacă observi mai în amănunt, astfel de situații pot fi totuși reale și se pot întâlni și în viața reală. Mulți copii chiar și de la mine de la școală sunt prieteni foarte devotați și asta doar pentru un lucru mărunt, pentru că putem să ne distrăm și să râdem împreună. Cred că acum ați înțeles că prietenia adevărată este doar alegerea fiecăruia dintre noi.
