Recenzie-Blestemul Titanului (Percy Jackson și Olimpienii 3) – Rick Riordan
Trebuie să recunosc că mi-a fost dor de acestă seria, seria mea de suflet. M-am simțit așa de bine când m-am „ re-întâlnit” cu lumea lui Percy!
După cum probabil știți, iubesc, ador, îndrăgesc la maxim seria Percy Jackson și Olimpienii. Și mă bucur că e o serie! Nici nu vreau să-mi închipui cum mă voi simți atunci când voi termina ultima carte. Nici nu știu dacă mă pot despărți de Tabăra Semizeilor, de această poveste minunată. Din păcate, mai am două cărți până termin seria, dar, totuși, mai sunt două. TFIOS e cartea mea preferată, dar Percy Jackson și Olimpienii e seria mea preferată. A treia carte mi-a confirmat mai mult ceea ce știam deja. Nu pot spune decât că m-am îndrăgostit de acestă serie și mă bucur că, până acum, nu m-a dezamăgit. Blestemul Titanului (titlul nu prea a avut legătură cu cartea) e o continuare GENIALĂ a seriei.Recunosc că, la început, în loc de Grover, citeam Graves ( Altfel de îngeri e de vină pentru asta), dar după câteva pagini mi-am dat seama că nu citesc Altfel de îngeri și am devenit una cu cartea.
A avut suspans cât cuprinde. Nici nu m-a lăsat să respir. Odată ce am pus mâna pe ea, jur, n-am mai lăsat-o. Nu puteam să o las. Nu am citit în viața mea aproape 400 de pagini (dacă nu mă înșel) într-o singură zi. Mi-am petrecut duminica alături de Percy și zeii din Olimp, dar nu regret nicio secundă. Clișee? Nici măcar unul! Mi-am dat cu presupusul de fiecare dată…și ghiciți ce?
