Recenzie „Ce-am pierdut în foc” de Mariana Enriquez

Literatura din America latină îmi este încă un plai neexplorat, nu prea am avut contact cu opere din acea zonă geografică, astfel Marina Enriquez mi-a făcut o inițiere de-a dreptul covărșitoare în lumea sud-americană.

Ce-am pierdut în foc este un roman țesut sub formă de antologie, cuprinzând douăsprezece povestiri macabre, dure, sincere, unele plecând chiar de la fapte reale din spațiul argentinian. Romanul Marianei Enriquez este unul greu. Recunosc că am tras adânc aer în piept înainte de a începe alt capitol, am tremurat și suspinat citind povestirile de o încărcătură emoțională extraordinară, de o intensitate înecată în zbucium și durere.

Cele douăsprezece capitole-povestiri sunt ciudate și dure; am închis cartea cu zeci de întrebări, cu prea bine cunoscutul ce-ar fi fost dacă... Mai mare mi-a fost durerea când, după câteva documentări, am realizat că Argentina chiar a cunoscut faptele relatate în roman, și că acestea nu au fost doar o plăsmuire a imaginației autoarei.

Poate că e fata paznicului, ne-a zis fratele Paulei, în timp ce ne ducea înapoi acasă și râdea de noi, fete stupide care au crezut că s-au întâlnit c-o fantomă.

Dar eu știu că fata aia era a nimănui.

Citește în continuare pe Booknation.ro.