RECENZIE - Minunea de R.J. Palacio
Zau, ca nu stiu cum sa vorbesc despre cartea asta. Dupa ce-am terminat-o, am asezat-o pe birou, langa mine, si ma uitam la ea. Imi venea sa o iau in brate si sa nu-i mai dau drumul. Si ma gandeam "ar trebui sa-i fac o recenzie, ca sa o citeasca si altii, si sa o iubeasca la fel de mult ca mine. doar e geniala.", insa in acelasi timp "dar nu stiu ce sa zic. daca le spun ca m-a lasat cu o senzatie calda pe interior si cu sufletul pufos, oare or sa inteleaga la ce ma refer?".
Asa ca ma simt confuza. Cred ca aceasta e una din cartile care trebuiesc citite ca sa fie intelese. Oricat as incerca eu, nu pot sa va transmit, prin vorbe, ce-ti face cartea asta. Nu pot sa va arat ce fel de om e August, si ce suflet are. N-as putea sa va spun cat de nervoasa si iritata m-am simtit cand oamenii erau rai si orbiti de ideile preconcepute, atunci cand se temeau de Auggie. Cum sa te temi de el? Cui ii pasa ca are o problema si e diferit? Toti suntem diferiti, doar ca unii, sau majoritatea, se cred perfecti. Si ranesc, prin fapte, dar mai ales prin cuvinte. Ranesc un suflet cald si prietenos, care a avut ghinionul ca viata sa-l faca special.
