In cafeneaua tineretii pierdute, de Patrick Modiano
In cafeneaua tineretii pierdute, de Patrick Modiano
Editura Art, Colecţia "Desenul din covor", Bucuresti, 2012
Traducere de Constantin Abaluta
‘Cand iubesti intr-adevar pe cineva e musai sa-i accepti si partea de mister' spune unul dintre personajele cartii lui Patrick Modiano, si chiar daca aceasta fraza se refera specific la eroina principala a cartii, tanara si misterioasa pariziana Louki (pe numele ei adevarat Jacqueline Delanc maritata Choureau), ea poate fi aplicata si intr-un context mai larg, cel al spatiului in care se petrece actiunea, Parisul cu cartierele, strazile, cafenelele sale care constituie un decor si un univers in sine, sau insasi unei epoci pierdute, cea a sperantelor spulberate mai intai de realitatile vietii cotidiene si acum in pericol de a fi definitiv spulberate de uitare. Cartea lui Patrick Modiano (prima pe care o citesc scrisa de acest autor) reprezinta o incercare de a reconstrui in cuvinte o lume care fara truda scriitorului s-ar pierde pentru totdeauna in ceata trecutului, o lume readusa pentru momentul unic al lecturii inapoi intru existenta, cu personajele sale, cu sperantele, iubirile si deziluziile lor.
Traducerea (aparuta in editura ART, colectia ‘Desenul din covor', 2012) ii apartine lui Constantin Abaluta si mi-a prilejuit unul dintre acele rare momente cand am simtit ca placerea lecturii in traducere este echivalenta cu cea a unei citiri in limba in care a fost scrisa cartea. Abaluta nu numai ca gaseste echivalente exacte si fluide ale textului francez, dar si insufla acea atmosfera pariziana unica, descrisa cu ochii unor eroi care traiesc in oras si traiesc orasul. Roland, iubitul eroinei isi aminteste dupa ani despre o scriere a sa despre Paris:
‘Mi-am adus aminte de textul pe care ma straduiam sa-l scriu atunci cand am cunoscut-o pe Louki. Il intitulasem ‘Zonele neutre'. Existau la Paris zone intermediare, no man's land-uri, unde te gaseai la granita cu toate locurile, in tranzit perpetuu sau choar suspendat in asteptare.' (pag. 130)
