Uno e șofer de autobuz în orașul cel mare. Conduce bine și ajunge întotdeauna la timp în stație. Dar Linia Verde nu mai e rentabilă, iar Societatea de Transport vrea să o desființeze. Uno e trist, nici nu poate dormi de supărare.

Dar într-o zi poștașul îi aduce un colet neobișnuit. Înăuntru e o văcuță din rasa Highland scoțian. E o văcuță simpatică, foarte curioasă, căreia îi place să meargă cu autobuzul. Cei doi fac o echipă formidabilă și e din nou veselie pe Linia Verde.

În orașul cel mare, în care toată lumea se grăbește să ajungă undeva și nimeni nu mai are timp să privească pe fereastră, mai sunt câțiva care știu să se bucure de micile minuni ale fiecărei zile. Pentru șoferul Uno, doamna Gogoșica, domnul Londonezul, gemenii Dunguță și Pătrățel, Tanti-cu-punga-de-hârtie și văcuța Betty, fiecare călătorie cu autobuzul Linia Verde e un prilej de bucurie.

Citate:

„Uno și Betty se înțeleg bine. Lui Uno îi place să aibă companie când dezleagă careuri de cuvinte încrucișate, când se uită la meciuri sau când face curățenia săptămânală. Betty e de mare ajutor.”

„Betty e foarte drăguță. Domnul Londonezul a prins drag de văcuță și se așază adesea lângă ea.”

„Betty conduce neobișnuit de bine pentru o văcuță din rasa Highland scoțian.”

Citește un articol pe blog.