O puternică parabolă despre forța celor slabi și despre neputința celor puternici, acest roman este inclus de prestigiosul cotidian Süddeutsche Zeitung în seria celor „100 de mari romane ale secolului XX”.

În miezul celui de-Al Doilea Război Mondial, într-un oraş cel seamănă cu Viena, Ellen, o fată de doisprezece ani, încearcă să obțină o viză spre a i se alătura mamei refugiate într-o țară neutră. În jurul ei, pentru a supraviețui, un grup de copii evrei, prietenii săi, îi opun soartei tragice o speranță mai tare ca moartea.

Cu această carte apărută în 1948, scriitoarea austriacă Ilse Aichinger i-a dat limbii germane prima operă literară dedicată violențelor şi degringoladei din perioada nazistă.

„Lecţie admirabilă și rămasă fără egal în literatura de limbă germană ce a supraviețuit nazismului."

 Le Magazine littéraire

 „Istorii scandalos de autentice, cum numai copiii ştiu să nu povestească, şi anumiți poeți sau filozofi: Kafka, Celan, Wittgenstein."

 L'Humanité

„Într-un fel, Aichinger scrie despre lumea anticipată de Kafka în opera lui: romanul ei este o completare a viziunii kafkiene."

 Dialog International

„O rețea de vise, poveşti, mituri şi istorie. Ce e minunat la O speranță mai mare este că, în ciuda tragismului ei, pare alertă, aproape imponderabilă."

 Süddeutsche Zeitung