„Am ales, pentru această carte, din cele peste trei sute de poezii rămase de la Liviu Georgescu, nepublicate în vreo carte, sub o sută de poezii. Selecția am făcut-o după ce am fixat titlul cărții după o poezie a acestuia, împărțind cartea în patru secțiuni, într-o logică și ideatică pe suflul liric al poeziei lui Liviu Georgescu. De-a lungul celor două decenii în care Liviu Georgescu, un optzecist atipic, cum l-a categorisit Nicolae Manolescu în prefața cărții Călăuza, cartea de debut a acestuia, care l-a adus în prima linie a poeziei românești de după 2000, poezia acestuia a trecut de la metafora selectă, bine așezată în text, la discursul ideatic și filosofic, complicând uneori înțelegerea imediată a acesteia. Lumină de lampă, așa cum se intitulează prima carte postumă a lui Liviu Georgescu, pe lângă faptul că, într-un fel, amintește de titlul pe care l-ar fi dorit Eminescu cărții sale, Lumină de lună, incumbă în el dorința poetului de a se apropia cât mai mult de marea poezie românească din toate timpurile. Densitatea ideilor din textele sale poetice îi justifică dorința, iar datoria noastră este aceea de a-i păstra vie nu numai memoria, ci și poezia, una de o singularitate evidentă.“ Gellu Dorian